Vizita dictatorului rus Vladimir Putin în Mongolia a provocat o reacție puternică din partea autorităților ucrainene, care au considerat că acest eveniment afectează grav dreptul internațional. Absența unei acțiuni din partea Mongoliei în contextul acuzațiilor grave împotriva liderului rus subminează credibilitatea și eficiența mecanismelor internaționale de justiție. Autoritățile de la Ulaanbaatar au fost nevoite să explice decizia de a ignora cerințele Curții Penale Internaționale de a-l aresta pe Putin.
Guvernul mongol a transmis un mesaj de scuze, afirmând că mâinile lor sunt legate în această situație. Un purtător de cuvânt al Guvernului a explicat că Mongolia este dependentă energetic, ceea ce complică punerea în aplicare a mandatului de arestare emis pe numele lui Putin. Mongolia a optat pentru o politică de neutralitate în relațiile sale diplomatice, încercând să evite dependența de Rusia și China.
Vladimir Putin a fost primit cu onoruri în Mongolia, în ciuda faptului că ar fi trebuit să fie reținut din momentul în care a intrat pe teritoriul mongol, deoarece țara este membră a Curții Penale Internaționale. Liderul rus s-a întâlnit cu omologul său mongol într-o ceremonie fastuoasă în piața centrală din Ulan Bator. Autoritățile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Putin, vizat de un mandat pentru deportarea ilegală a unor copii ucraineni în Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că președinția rusă nu este îngrijorată de această situație. Mongolia, ca stat parte a Statutului de la Roma care a fondat CPI, are obligația de a coopera cu această instituție. Atunci când o țară membră nu își îndeplinește obligațiile față de CPI, aceasta poate fi sancționată, dar sancțiunile sunt limitate strict la avertismente verbale. Mongolia a semnat Statutul de la Roma în 2000 și l-a ratificat în 2002.