Dosarul Roșia Montană de la tribunalul internațional de arbitraj de la Washington DC a fost rezultatul promisiunilor făcute de Victor Ponta companiei Gabriel Resources în 2013, când era premier. Acuzațiile îndreptate împotriva României au fost construite în mare parte de către canadieni după propunerea legii Roșia Montană, care viza începerea exploatării. Ponta a fost cel care a inițiat legea în calitate de premier, dar a votat împotriva ei în calitate de parlamentar.
Guvernul condus de Victor Ponta și Roșia Montană Gold Corporation, cu Gabriel Resources ca acționar principal, au ajuns la un acord în 2013 pentru proiect. Cu toate acestea, nu au anticipat protestele de stradă care au izbucnit la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie, imediat după începerea sesiunii parlamentare. Pentru a evita implicarea Guvernului, s-a decis să se inițieze un proiect de lege care să primească toate avizele necesare automat. Acesta a fost cunoscut sub numele de legea “Roșia Montană”, dar a fost respins în Senat și apoi în Camera Deputaților în 2014, din cauza protestelor din toamna anului 2013. Victor Ponta, afectat de proteste, a susținut în cele din urmă respingerea proiectului de lege.
Promisiunile fostului premier sunt detaliate într-un document în care România răspunde acuzațiilor companiei miniere. Victor Ponta a recunoscut că a negociat cu Roșia Montană Gold Corporation pentru proiectul minier din Munții Apuseni. Avocații companiei canadiene au argumentat că negocierile au fost lungi și că RMGC a fost mulțumit de proiectul de lege prezentat Parlamentului.
România a câștigat procesul Roșia Montană în 2024, după o decizie a Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington. Nu va trebui să plătească despăgubiri companiei canadiene, iar țara noastră va primi 9,3 milioane de euro în urma procesului, la care se adaugă dobânda.