Într-o zi, în mijlocul unei colonii de corbi negri, a apărut un corb alb. Privindu-l, ceilalți corbi au început să-l atace verbal: “Ce cauți printre noi? Cine ești tu? Ai venit să ne faci de rușine?” Corbul alb nu înțelegea de ce era hărțuit în acest fel. Apoi a realizat că totul se întâmpla pentru că era diferit de ceilalți. Așa se întâmplă și cu oamenii credincioși care trăiesc printre cei necredincioși. Corbul alb era o constantă sursă de critică pentru corbii negri.
Înțelegând că nu va fi acceptat niciodată de ceilalți corbi, corbul alb a decis să-și caute un alt loc unde să se simtă în siguranță. A plecat în căutarea unui loc unde să fie apreciat pentru ceea ce era, fără să fie judecat pentru diferențele sale. A găsit în cele din urmă o colonie de păsări care l-au primit cu brațele deschise, fără să-i pună întrebări incomode sau să-l critice pentru aspectul său neobișnuit.
Corbul alb a învățat că este important să fii înconjurat de oameni care te acceptă așa cum ești, fără să încerce să te schimbe sau să te facă să te simți inferior. A găsit în cele din urmă pacea și fericirea alături de cei care îl apreciau pentru unicitatea sa. Le-a arătat tuturor că diferențele pot fi frumoase și că diversitatea este ceea ce face lumea noastră atât de specială.
