S-a
scris mult despre problema existenței unui plan redactat de către
Emil Borisovici Valev în legătură cu dezvoltarea României
populare ca un stat agrar și unii autori români chiar au plusat că
specialistul sovietic dorea chiar desființarea statului comunist. Au
apărut tot felul de fabulații pe tema dezindustrializării pe care
însă Gheorghe Gheorghiu-Dej a combătut-o vehement prin contribuția
științifică a economistului de partid Costin Murgescu.
Realitatea
a fost cu totul alta. Specialistul sovietic ce provenea din fostul
Cadrilater a scris un articol de geografie economică în care
susținea și avantajele dezvoltării agriculturii intensive pe bază
de irigații în regiunile fertile din sudul României, cele chemate
să asigure aprovizionarea locuitorilor și produse alimentare bune
de export spre alte regiuni ale lagărului socialist și nu numai.
Agricultura era privită în comunism ca un izvor permanent de
mărfuri necesare obținerii de valută forte pentru realizarea de
investiții.
Raionul
Vidra se afla în apropierea orașului București și avea astfel o
imensă piață de desfacere, populația fiind mereu în căutare de
trufandale și alimente cât mai bune și cât mai ieftine. Datele
disponibile în perioada comunistă amintesc că erau livrate anual
câte 1.215 vagoane de roșii și 545 vagoane de cartofi. Se adăugau
432 vagoane de păstăi pentru hrană proaspătă sau conservare și
500 vagoane de ardei. Astfel de livrări erau prea mici în raport cu
cererea capitalei.
Localnicii
și fermele de stat au făcut investiții în săparea de puțuri
pentru găsirea unor izvoare bogate și tot terenul de pe lângă
comune precum Vidra și Sintești erau împânzite de dispozitive
care să asigure stropirea din belșug a recoltelor. Au fost
contabilizate în regiune 1.800 de motoare termice ce asigurau
pomparea cantităților de apă, dar mașinile erau de putere mică
și nu asigurau acoperirea întregii regiuni fertile. Ar fi fost
nevoie de sisteme mai performante pe care industria să le ofere
satului românesc. În plus, era consumat combustibil prețios și
Emil Borisovici Valev scrie în anul 1964 că este necesară
realizarea de hidrocentrale care să livreze energie electrică
pompelor din ce în ce mai mari și care să fie capabile să acopere
suprafețe cât mai întinse. Specialistul Ion Iordan a scris în
anul 1957 că pompele din raion puteau să acopere peste jumătate
din suprafață, dar folosirea a peste 3.000 de motoare cu
combustibil fosil era o problemă logistică deosebită din cauza
uzurii rapide și piesele de schimb nu se găseau ușor în economia
socialistă. Extinderea irigației pe întreaga suprafață a
raionului ar fi dus și la probleme legate de aprovizionarea cu
carburant și ulei de motor.
Ion
Iordan considera că investițiile statului în domeniul agriculturii
și eforturile țăranilor, colectivizați sau încă individuali,
puteau să asigure cantități mai mari de produse agricole pe piața
bucureșteană. Terenurile irigate și îngrășate natural și
chimic ar fi putut să asigure chiar câte trei recolte pe an în
funcție de condițiile meteo. Erau zone care ofereau spanac, urmat
de cartofi timpurii și apoi urmau culturile de zarzavaturi de
toamnă, cel mai apreciat produs fiind ardeiul gogoșar.
Articolul
lui Ion Iordan a apărut în anul 1957 și specialistul sublinia că
se pot face eforturi în vederea creșterii producției agricole din
raionul Vidra, cel ce avea o suprafață totală de 76.057 hectare.
Populația Bucureștiului putea să livreze mărfuri industriale cu
valoare adăugată mare dacă agricultura oferea hrană din belșug.
Afirmațiile lui Valev despre dezvoltarea agriculturii erau absolut
corecte și erau chiar susținute de specialiștii români adevărați.
Nu era cazul cu cei ce doreau să se afirme prin minciunea servită
la cererea organelor de partid și de stat. Oare de ce n-a fost
pedepsit specialistul sovietic de către vigilentele organe ale
securității statului comunist? Explicația este simplă și mereu
nu este amintită de către cei ce scriu pe tema analizată. Cadrul
universitar a avut grijă să scrie în cel mai clar mod că trebuie
să fie realizată industrializarea în jurul combinatului metalurgic
de la Galați și agricultura era amintită undeva la final, absolut
în mod secundar. Nici nu se punea în discuție vreo modificare
teritorială sau de statut și doar s-a scris despre colaborarea
economică în regiunea dunăreană.
Foto
sus: Gheorghe Gheorgiu-Dej și Nicolae Ceaușescu vizitează
stațiunea agricolă experimentală Ştefăneşti-Argeş, în
octombrie 1963 (© „Fototeca online a comunismului românesc”,
cota: 20/1963)
Mai multe pentru tine…