Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5
ianuarie 1859) și al Țării Românești (24 ianuarie 1859) s-a
realizat unirea de facto a Principatelor Române, respectându-se
prevederilor Convenției de la Paris.
Poziția Puterilor Garante față
de acest act politic neașteptat a fost diferită, dictată de
interesele fiecăreia; dacă Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic
s-au opus oricărei forme de unire, amenințând chiar cu o
intervenție militară, Franța, Rusia, Regatul Sardiniei și Prusia
au susținut-o, iar Marea Britanie a avut o atitudine oscilantă. În
acest context internațional incert, Alexandru Ioan Cuza nu a
așteptat ca Marile Puteri să ajungă la un consens în urma
negocierilor directe, ci a inițiat o amplă campanie diplomatică de
recunoaștere a alegerii sale și a unirii, notează Arhivele Naționale ale României, pe pagina de Facebook a instituției.
La capătul a trei
ani de intense negocieri, prin firmanul emis la 4 decembrie 1861,
sultanul Abdul Aziz a recunoscut Unirea Principatelor Române pe
durata vieții lui Alexandru Ioan Cuza. În urma acestui act,
domnitorul a considerat unirea împlinită și, în consecință, a
inițiat primele măsuri de unificare administrativă. La 22 ianuarie
1862 a numit primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de
conservatorul Barbu Catargiu, pentru ca două zile mai târziu, în
cadru festiv, să aibă loc la București și prima sesiune a
camerelor legiuitoare reunite.
Foto: Facebook / Arhivele Naționale ale României
De altfel,
celebrarea zilei de 24 ianuarie în acel an, ca sărbătoare
națională, a reprezentat un bun prilej de afirmare a noului statut
al țării, prin festivitățile organizate pentru „aniversala
îndoitei alegeri a Măriei Sale Prea Înălțatului Nostru Domn și
realizarea definitivei Uniri a României”.
Din „Programul
pentru sărbătoarea națională de 24 ianuarie”, păstrat la
Arhivele Naționale în fondul personal Dimitrie Ghica, aflăm că
„această solemnă zi” urma să fie celebrată în toată țara.
Festivitățile
începeau la 6,30 dimineața cu 101 salve de tun trase de pe dealul
Mihai Vodă pentru „a vesti Capitalei deschiderea serbătorii”.
La ora 10,30 oștirea „în plină uniformă” se poziționa pe
dealul și în curtea Mitropoliei, alături de staroștii
corporațiilor din Capitală care purtau drapelele lor. Tot la
aceeași oră, la biserica Mitropoliei erau oficiate liturghia și un
Te Deum, în prezența oficialităților (miniștri, deputați,
funcționari ai Statului, membri ai Statului Major, membri ai
corpului diplomatic), moment salutat cu 101 salve de tun.
O oră mai târziu
urma să aibă loc evenimentul cel mai important al zilei: în sala
Adunării se reuneau pentru prima dată într-o sesiune comună
deputații celor două adunări legislative din Moldova și Țara
Românească, iar la ora 12 domnitorul Alexandru Ioan Cuza, însoțit
de statul major domnesc, era primit de miniștri și, de la tribuna
președintelui Adunării, rostea „discursul tronului”. Începând
cu ora 2 după-amiază, „în sala Palatului tronului” domnitorul
primea felicitările deputaților, pe cele ale oficialităților
Statului și pe cele ale membrilor corpului diplomatic.
Seara se încheia cu
un bal organizat de municipalitate la Teatrul Național, întregul
oraș urmând să fie „iluminat”. În program se menționa și că
în Capitală „municipalitatea va dispoza a să da mese în piețele
publice pentru popul și în fiecare oraș se va împărți din
fondurile municipale pâine și carne pe la fețele scăpătate”,
iar seara „toate orașele vor fi iluminate prin îngrijirea d-lor
prefecți și municipalitățile, întru ceea ce privește localurile
autorităților publice.”
Arhivele Naționale ale României publică pe pagina de Facebook a instituției „Programul pentru sărbătoarea națională de 24
ianuarie, aniversala îndoitei alegeri a Măriei Sale Prea
Înălțatului Nostru Domn și realizarea definitivei Uniri a
României”, însoțit de ilustrații păstrate în Colecția
Documente Fotografice și în biblioteca instituției.
Merită menționat
faptul că, în document, Principatele Unite apar sub denumirea
„România”, un termen care mai fusese utilizat anterior, dar care
doar „începând din anul 1862 a fost folosit în actele oficiale
ale țării.” (Keith Hitchins, „Românii. 1774-1866”)
Dacă sunteți
interesați de subiect, vă invităm să accesați expoziția
virtuală „Unirea Principatelor Române”, pe site-ul Arhivelor
Naționale:
Mai multe pentru tine…